Neantul

Nimic,... nu e nimic ce credeţi,
Esenţă-i totul şi materie fină,
Alfa şi Omega unde se temină...
Neantul, nu-i nimic ce credeţi...
Teluricele rămăşiţe iar renasc,
Unde Universuri noi se nasc,
Luminând zenitul, triumfal!

Luminând zenitul, triumfal,
Unde Universuri noi se nasc,
Teluricele rămăşiţe iar renasc,
Neantul, nu-i nimic ce credeţi...
Alfa şi Omega unde se termină...
Esenţă-i totul şi materie fină,
Nimic,... nu e nimic ce credeţi!

acrostih de Ioan Friciu (1 martie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza cu acrostih

Sătul de zâmbetele caste ale Evei,
Adam se plimba gânditor printre meri.
Raiul îi părea cam fad
Pe alocuri şi cam decorativ.
E vremea pentru puţină decadenţă! - îşi zise -
Dar Eva nu ştia decât să tricoteze.
Remarcând aceste îndeletniciri domestice,
Adam începu să tricoteze şi el
Gând nou:
Adam pe faţă, Eva pe dos,
Nimic nu e mai educativ decât
Un ochi bine strâns în andrele.
Meditând la condiţia creatoare şi
Ieşită din norme a tricotatului
Domesticit în ochiuri rimelate,
Adam se aşeză gânditor, sprijinit de un măr,
Işi făcu planul şi-l desfăcu,
Unul pe faţă, unul pe dos.
Nimerindu-se din cine ştie ce hazard
Mai aproape de sine cu o veşnicie:

[...] Citeşte tot

acrostih de Nicoleta Tase
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamaie

Flori de viaţă, împlinire
Lumina-i un dar firesc
Ochii lor te cuceresc
Ai o mare mulţumire
Raza soarelui din casă
Ei te aduc de mână acasă
Au o îmbrăţişare aleasă.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereastra magică

Fiorul poetic
L-a cuprins
O fereastră magică
Rămâne deschisă;
Ea-i lumina mare
A gândului.

Favoruri nu face
Luminii din
"Ochii de întrebări"
Răsplată meritată
E şi-o chemare
Sosită la vreme
Ca o cheie
Universală de suflet!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perpetuum Motto: Doar IUBIREA

E Groenlandă-n vinovata fire...,
Spasm selenar în suflete sihastre...!
O Atlantidă zbuciumă-n neştire...
Supliciul arde ruguri către astre!

Silfidă magmă varsă în şuvoi
Aluatul proslăvit, de altădată,
Logistici, pierd la "viaţa de apoi"
Vechea plămadă-i o licoare mată...

Amanetăm speranţa pe nimic!
Ţinem morţiş, vieţii să-i dăm o trântă!
Identitatea-i trendul inimic...
Vai, nouă! Vaai... aripa ne e frântă!

Intrăm în noi, frizăm ca-n Turnul Babel...
Apoteozei născocindu-i rost...
Ţipăm cainizaţi: "-să piară Abel"!
"-Apocalipsă vrem, spleenu-i anost"!

[...] Citeşte tot

acrostih de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate ar trebui schimbat ceva în noi înşine şi în ceea ce facem! Pentru ca oamenii să fie mai buni! [...] | Citeşte tot comentariul

Părinţilor dragi

Anii au trecut pe nesimţite
Ne-au adus clipe fericite
Acele de dascăli şi părinţi

Şi iată-ne ajunşi cărunţi
Inima tot tânără rămâne

Are un dar al ei anume
Lumea copiilor ce-o înconjoară
E un balsam de primăvară.
Ce are darul să îmbie
Univers de copilărie.

Copiii au simţământ aparte
Rămâi modelul lor în fapte
I-ai deprins cu cele bune
Sunt buni şi receptivi din fire.
Buna cuviinţă se învaţă
Ăsta-i darul pentru viaţă
Şansa de-a avea model

[...] Citeşte tot

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românilor din inima României

Românu-i dârz de când se ştie,
Om de-o aleasă omenie,
Mereu prezent unde e greu,
Înfruntă greul în felul său,
Neobosit la fapte bune,
Idealul său nu va apune.
Liber, statornic şi stăpân,
Oricând şi generos şi bun,
Rămâne-n crezul său creştin.

De la Daci a moştenit
Iubirea de acest pământ;
Nu-i datorie, dar mai sfânt!

Hărnicie, cu însufleţire,
Am dăruit cu fiecare clipă,
Respect deplin şi preţuire,
Generoşi clipă de clipă,
Harul ne-am împărtăşit,
Iubirea de acest pământ.

[...] Citeşte tot

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea Măriucăi (acrostih pentru Maria)

Doamne Sfinte, mă iubeşti,
O spun îngerii din cer,
Apa râului sfinţeşti,
Munţii, culmile-n eter,
Nopţi ne dai cu străluciri.
Eu mă rog pentru părinţi,
Tu duh sfânt să le inspiri,
Evlavie de la sfinţi.
Inimile să-întăreşti,
Umbre negre să alungi,
Bun Părinte, mare eşti!
E minune unde-ajungi!
Sfânt Potir, tu străluceşti,
Calea vieţii îndelungi.

acrostih de Gabriela Genţiana Groza (2 mai 2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un premiu... (acrostih)

Lucrând în mină zi şi noapte
Eşti uneori, desigur, obosit.
Odihna pentru orele lucrate,
Normal, un premiu fericit.
Te bucuri sincer în tăcere,
E şi firesc dac-ai muncit.

Munca, fiind, suprema plăcere,
Imprimându-ţi un sec inedit.
Hărnicia adusă aici cu greutate
Arzând în veacul noilor idei
Inspirând încă o temeritate,
Lăsându-i viaţa unei noi idei.

acrostih de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeii cu inima curată

Darul e înţelepciune
Alinare şi speranţă.

Oriunde poţi fi de faţă
Totul e trecut cu bine.
Iubeşti ştiinţa şi natura,
Libertatea şi măsura.
Inimii îndurerate
Ai să-i dai plante minunate!

Crezul cel trecut în faptă
Răgaz ai să-l împlineşti.
Ai o inimă curată,
Curaj ştii să dăruieşti
Iar şi iar din darul sfânt
Univers trăind în plantă
Necontenit treci în faptă.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!